Hidroelectrica a cerut insolvența. Directorul general al companiei susține că „nu cunoaște detalii”. MECMA: „Hotărârea a fost luată de Consiliul de Administrație”

UPDATE 15:10 Contactați de gândul, reprezentanți ai Fondului Proprietatea au declarat că nu doresc să comenteze decizia Hidroelectrica de a-și cere insolvența.

UPDATE 14: 40 Ministerul Economiei, în calitate de acționar, „nu interferează” în procedurile judiciare în care sunt implicate societățile comerciale cu capital de stat, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei, care precizează că hotărârea privind cererea de intrare în insolvență a Hidroelectrica a fost luată de Consiliul de Administrație al companiei.

„Hotărârea privind cererea de intrare în insolvență a fost luată de Consiliul de Administrație al societății SC Hidroelectrica SA, iar MECMA, în calitate de acționar, nu interferează în niciun fel în procedurile judiciare în care sunt implicate societățile comerciale cu capital de stat pentru a nu influența în niciun mod instanțele de judecată”, se arată într-un comunicat de la Biroul de presă al MECMA remis gândul.

Principalul producător de energie electrică din România, societatea de stat Hidroelectrica, a cerut insolvența la Tribunalul București.

Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul București vineri, pe 15 iunie, iar primul termen la procesului va fi miercuri, pe 20 iunie.

Directorul general al Hidroelectrica, Gheorghe Ștefan, a declarat pentru Ziarul Financiar că în prezent nu cunoaște detalii despre dosarul de insolvență depus de Hidroelectrica pe 15 iunie la Tribunalul București.

„Nu cunosc detalii despre insolvența companiei”, a declarat Ștefan.

Președintele Consiliului de Administrație al Hidroelectrica, Remus Vulpescu, a declarat pentru gândul că nu cunoaște informații despre dosarul de insolvență depus de Hidroelectrica. „Nu cunosc nimic referitor la această informație (cererea de insolvență – n.n). Nu sunt în țară. Am auzit că ar fi apărut ceva pe un site (site-ul Tribunalului București n.n.). Nu vă pot da detalii. Am fost luat prin surprindere”, ne-a declarat Remus Vulpescu.

În luna februarie, șeful delegației FMI la București, Jeffrey Franks, spunea că Hidroelectrica pierde între 175 și 275 de milioane de euro pe an, din cauza contractelor bilaterale, negociate direct cu anumite companii care primesc energie electrică la preț preferențial – așa-numitele contracte cu „băieții deștepți”.

Fondul Proprietatea deține 20% din acțiunile Hidroelectrica. Hidroelectrica are un capital social de 4,449 miliarde lei.

Premierul Victor Ponta a înființat în urmă cu aproape două săptămâni un comitet care să evalueze situația economico-financiară a companiei Hidroelectrica și să prezinte Guvernului, în maximum o săptămână, o informare pe această temă și propuneri de măsuri care să conducă la îmbunătățirea activității societății.

Potrivit bilanțului companiei, profitul net a scăzut anul trecut de 45 de ori, de la 292,3 milioane lei, la 6,4 milioane lei, în condițiile în care veniturile totale au coborât de la 3,41 miliarde lei la 3,18 miliarde lei, iar cheltuielile au urcat de la 3,02 la 3,14 miliarde lei, potrivit Mediafax.

Hidroelectrica a înregistrat un profit din exploatare de 161,15 milioane lei, comparativ cu 502 milioane lei în 2010, dar și o pierdere financiară de 121,54 milioane lei, față de 112 milioane lei cu doi ani în urmă.

Datoriile pe termen scurt au urcat cu 900 de milioane lei în 2011, de la 1,7 miliarde lei la 2,6 miliarde lei, din care cu 400 de milioane la bănci (total 1,1 miliarde lei), și cu 250 milioane lei către furnizori (total 1,12 miliarde lei).

Datoriile pe termen lung au cunoscut, de asemenea, o majorare de peste 200 de milioane lei, la 1,5 miliarde lei, din care 1,42 miliarde lei reprezintă obligații către bănci.

Hidroelectrica a fost propusă de către autorități în acordul cu Fondul Monetar Internațional (FMI) printre cele șase companii pe care statul s-a angajat să le listeze la bursă sau să le privatizeze. În cazul Hidroelectrica urma să fie listat un pachet de 10% din acțiuni.

De altfel, Guvernul a ales în aprilie consorțiul BRD (lider de consorțiu)-Citigroup-Societe Generale-Intercapital Invest pentru a intermedia listarea companiei la Bursă.

Mai mult, ministrul Economiei, Daniel Chițoiu, declara în urmă cu o lună că Hidroelectrica se numără printre primele companii unde Guvernul s-a angajat să introducă management privat, termenul limită fiind luna octombrie.

În urmă cu două săptămâni, Șeful Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie, Remus Vulpescu, a declarat că autoritățile păstrează deschise toate opțiunile în privința renegocierii contractelor de vânzare directă a energiei încheiate de Hidroelectrica și au „sentimentul că se poate obține mai mult” din renegocierea acestor acorduri.

El a arătat că, deocamdată, niciunul dintre beneficiarii contractelor directe de achiziție a electricității de la Hidroelectrica nu a acceptat reducerea perioadelor de livrare și că varianta finală a renegocierii acestor contracte va depinde de rezultatele economice, practici comerciale și principii ale pieței.

Hidroelectrica a livrat în 2011 „băieților deștepți” energie de 1,52 miliarde de lei (360 milioane de euro), în scădere cu 300 de milioane de lei față de 2010, contractele bilaterale reprezentând jumătate din vânzările companiei de stat în anul trecut.

Compania a vândut anul trecut electricitate prin contracte directe către companiile Alro Slatina, Elsid Titu, Energy Holding, Europec, Electromagnetica, Electrocarbon, Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie, EFT România, Compania Națională a Huilei (CNH) Petroșani, CLMB-Patinoar Brașov și Societatea Națională a Sării (Salrom).

Companiile care au anul trecut avut cele mai mari contracte sunt Alro (322,47 milioane lei), Energy Holding (280,25 milioane lei), Alpiq RomEnergie (204,34 milioane lei), ArcelorMittal Galați (185,46 milioane lei), EFT România (136,68 milioane lei), Alpiq RomIndustries (130 milioane lei) și Electromagnetica (124,95 milioane lei).

Contractul cu ArcelorMittal Galați a expirat la finele anului trecut.

Tot la finele anului trecut, Hidroelectrica a anunțat că a reziliat contractele cu CNH, Salrom, CLMB-Patinoar Brașov, iar Luxten a renunțat la acord.

Față de 2010, din lista „băieților deștepți” a dispărut compania elvețiană EFT AG. Prin sintagma „băieți deștepți” sunt vizate companiile care au contracte directe de achiziție a energiei la prețuri mici de la Hidroelectrica.

Contractele bilaterale de vânzare a energiei au fost încheiate de Hidroelectrica între 2001 și 2003, și expiră în 2014, 2015 sau 2018.

Guvernul a început la sfârșitul anului trecut renegocierea acestor acorduri, la cererea Fondului Monetar Internațional, dar încă nu a prezentat rezultatele finale ale acestei operațiuni.

În paralel, Comisia Europeană a anunțat în aprilie că a inițiat cinci investigații aprofundate distincte pentru a evalua dacă Hidroelectrica a încălcat normele comunitare privind ajutorul de stat, executivul UE arătând că sunt indicii că statul a influențat compania să încheie contracte de vânzare și cumpărare a energiei la prețuri preferențiale.

Comisia dorește să stabilească dacă Hidroelectrica a subvenționat în mod indirect clienții vânzând acestora energie electrică la prețuri sub nivelul pieței sau achiziționând de la aceștia la prețuri peste nivelul pieței.

Ministrul Economiei, Daniel Chițoiu, a declarat la jumătate lunii mai, că Hidroelectrica a obținut, în urma negocierilor cu „băieții deștepți”, trecerea contractelor pe piața concurențială, eliminând tarifele fixe din aceste acorduri.

Chițoiu a adăugat atunci că nu prezintă deocamdată detalii, pentru că negocierile sunt încă în derulare, menționând că niciun contract bilateral nu a fost reziliat și că toate acordurile vor avea aceeași formulă de calcul a prețului.

Tot în urmă cu două săptămâni, Guvernul a decis înlocuirea directorului general al Hidroelectrica Dragoș Zachia cu un fost director din grupul CEZ România, Gheorghe Ștefan.